Publicații

Cercetarea și inovarea în Parteneriatul Estic

Cât de aproape este Parteneriatul de integrarea în sistemul de cercetare și inovare UE, cât de desăvârșită este politica cercetării și inovării, cine sunt liderii și cât de competitiv este acest spațiu în comparație cu alte macro-regiuni europene.

În umbra alegerilor locale generale, la Chișinău a avut loc Conferința Anuală a Parteneriatului Estic (EaP) pentru Cercetare și Inovare, desfășurată în contextul celei de-a X-a aniversări a acestei inițiative.

Unul din cele 20 de livrabile pe care trebuie să le producă statele membre ale inițiativei spre 2020 este să se integreze în sistemul și programele UE pentru cercetare și inovare. În apropierea termenului limită să vedem cât de aproape este Parteneriatul de acest obiectiv, cât de desăvârșită este politica cercetării și inovării, cine sunt liderii și cât de competitiv este acest spațiu în comparație cu alte macro-regiuni europene.

Situația actuală

Promovarea și semnarea unui acord de asociere în programele comunitare constituie un indicator al maturității unei comunități științifice, dar și existența unei mase critice de cercetători capabile să realizeze anumite sarcini. Astfel, Armenia, Georgia, Ucraina și Moldova au reușit să devină țări asociate la Programul Horizon 2020, pe când Belarus și Azerbaidjan participă în calitate de țări terțe. În pofida oportunităților oferite de internaționalizare, la capitolul cercetare în Parteneriatul Estic nu există lider. Distanțarea Ucrainei se datorează numărului mai mare de cercetători, randamentul acestora fiind omogen cu celelalte țări din inițiativă.

Armenia

Armenia are o lungă tradiție de excelență în știință, tehnologie și educație. În perioada sovietică, capacitățile armene au fost orientate spre sprijinirea complexului militar-industrial sovietic. Odată cu dezintegrarea Uniunii Sovietice, Armenia a devenit izolată. Pe măsură ce economia s-a prăbușit, finanțarea pentru cercetare și educație a scăzut. A început un exod major de talente. Aceste tendințe nu au fost redresate până în prezent.

Cu toate acestea, oamenii de știință armeni care au rămas au perseverat și au obținut rezultate impresionante, în ciuda limitărilor financiare severe. Cel mai performant domeniu al științei din Armenia este fizica și astronomia (indexul hirsch per domeniu este 146 de 3 ori peste media globală).

Numărul populației (mln.)2,9
Finanțarea cercetării (% din PIB)0,23
Numărul proiectelor câștigate în Horizon 2020 29
Numărul de participări în Horizon 2020 36
Finanțare obținută în Horizon 2020 (mln. euro)2,45

Instituție cheie: Universitatea de Stat de Medicină din Erevan „Mkhitar Hertasi” (Horizon 2020: 2 participări; finanțare obținută 617 mii euro).

Proiect de excelență: Centrul de cercetare translațională din Armenia asupra tulburărilor neurodegenerative cronice – o inițiativă în neuroștiință pentru menținerea și îmbătrânirea sănătoasă a creierului (CORBAIN).

Mixul politicilor: Comitetul de Stat pentru Știință din cadrul Ministerului Educației și Științei este responsabil de elaborarea și implementarea politicilor. Academia Națională de Științe realizează această politică prin intermediul celor 35 de institute subordonate.

Principalul instrument de implementare a politicii este Programul Strategic pentru Dezvoltarea Științei 2017-2020.

Azerbaidjan

Extragerea de petrol și gaze este principala activitate economică a Azerbaidjanului. Acest sector generează marea majoritate a exporturilor și constituie o parte importantă a PIB-ului azer. În pofida avuției generate de petrol, comunitatea științifică azeră este cea mai slab finanțată din regiune și încă urmează să-și realizeze potențialul său inovațional.

Principalele probleme cu care se confruntă comunitatea academică azeră sunt îmbătrânirea (tinerii constituie doar 13% din totalul cercetătorilor) și performanța modestă în publicații și înregistrarea patentelor. Cele mai performante domenii ale științei azere sunt petro-chimia și geologia.

Numărul populației (mln.)9,89
Finanțarea cercetării (% din PIB)0,19
Numărul proiectelor câștigate în Horizon 2020 9
Numărul de participări în Horizon 2020 10
Finanțare obținută în Horizon 2020 (mln. euro)0,48

Instituție cheie: Academia Națională de Științe a Azerbaidjanului (Horizon 2020: 1 participare; finanțare obținută 304 mii euro).

Proiect de excelență: Conversia oxidativă a metanului și hidroformilarea în propilenă (C123).

Mixul politicilor: Academia Națională de Științe a Azerbaidjanului este entitatea responsabilă de elaborarea politicilor. Implementarea politicilor are loc prioritar prin 38 institute de cercetare (subordonate Academiei Naționale de Științe) și 30 de instituții de învățământ superior.

Începând cu 2009, pe lângă Președintele Azerbaidjanului activează Fundația pentru Dezvoltarea Științei care are drept scop promovarea imaginii științifice a țării în străinătate, asistarea tinerilor cercetători și oamenilor de știință consacrați în extinderea cunoștințelor și experiențelor, pentru a îmbunătăți nivelul științei în țară. Anual Fundația organizează apeluri în valoare de 4 milioane euro.

Principalul instrument de implementare a politicii este Legea azeră cu privire la știință adoptată la 14 iunie 2016.

Belarus

Sistemul de cercetare belarus este o reflecție a moștenirii sale sovietice. Istoric țara s-a specializat în inginerie (construcția tehnologiilor agricole și tehnicii grele) și procesare (petrol și gaze). Respectiv, cercetarea este dominată de științele tehnice.

Industria intelectuală belarusă menține un nivel înalt de competențe și un număr relativ înalt de cercetători pentru regiune, deși se confruntă cu problema îmbătrânirii (tinerii constituie 15% din totalul cercetătorilor) și cea a lipsei de atractivitate a carierei în cercetare.

Trăsătura unică a sistemului de cercetare belarus este conexiunea strânsă pe care o are cercetarea (reprezentată de institute, centre și laboratoare) cu mediul de afaceri (întreprinderile de stat).

Numărul populației (mln.)9,5
Finanțarea cercetării (% din PIB)0,59
Numărul proiectelor câștigate în Horizon 2020 44
Numărul de participări în Horizon 2020 48
Finanțare obținută în Horizon 2020 (mln. euro)2,29

Instituție cheie: Institutul de Fizică „B.I. Stepanov” din cadrul Academiei Naționale de Științe din Belarus (Horizon 2020: 5 participări; finanțare obținută 496 mii euro).

Proiect de excelență: Sistem de scanare modulară de înaltă rezoluție și multi-energie pentru mărfurile ascunse interne și externe (MESMERISE).

Mixul politicilor: Comitetul de Stat pentru Știință și Tehnologie (după competențe poate fi considerat un minister al științei) este responsabil pentru elaborarea și realizarea managementului activităților științifice, tehnice și inovaționale. Academia Națională de Științe este coordonatorul cercetărilor fundamentale și aplicative. Totodată, fiecare minister dispune de fonduri pentru finanțarea inovațiilor în sectoarele cheie ale economiei. Cele mai de succes investiții au fost făcute în sectorul tehnologiilor înalte.

Principalele instrumente de implementare a politicii sunt Strategia Națională pentru Dezvoltare Sustenabilă 2020 și Programul de Stat Știință, Tehnologie și Inginerie 2016-2020. Toate activitățile științifice sunt realizate în spectrul priorităților economice.

Georgia

Georgia este considerată în regiune drept lider în implementarea reformelor economice, dar, în același timp, și cea mai leneșă în cercetare.

Caracterul revoluționar al deciziilor georgiene, detașează țara de trecutul său sovietic. Spre deosebire de alte foste republici sovietice, Georgia este singura în care finanțarea competitivă este mai mare decât finanțarea instituțională.

Sistemul educațional georgian a fost focusat exclusiv pe predare. Pentru a redresa această situație în 2007, institutele de cercetare ale Academiei Naționale de Științe a Georgiei au fost transferate în subordinea Ministerului Educației și Științei, iar în 2010, acestea au fost absorbite de 7 universități. Până în prezent nu există claritate asupra statutului institutelor în cadrul universităților. În 2016, pentru a atenua consecințele acestor transformări, institutelor le-a fost acordată o poziție distinctă în senatele universităților, însă integrarea academică și organizațională a cercetării și educației rămâne o problemă majoră a sistemului.

Problema sinergică menționată mai sus face parte din șirul de consecințe volatile ale reformelor revoluționare (parțiale sau nefinisate). Aceasta e completată de finanțarea modestă și fragmentară și concursul dintre cel puțin trei autorități la elaborarea politicilor publice și stabilirea priorităților.

Cele mai performante domenii ale științei georgiene sunt matematica, fizica și astronomia, medicina și științele solului.

Numărul populației (mln.)3,71
Finanțarea cercetării (% din PIB)0,29
Numărul proiectelor câștigate în Horizon 2020 34
Numărul de participări în Horizon 2020 40
Finanțare obținută în Horizon 2020 (mln. euro)3,37

Instituție cheie: Asociația Georgiană a Rețelei de Educație și Cercetare (Horizon 2020: 7 participări; finanțare obținută 432 mii euro).

Proiect de excelență: Patrimoniul cultural și identitățile viitorului Europei (CHIEF).

Mixul politicilor: Ministerul Educației și Științei (în mare parte) alături de Ministerul Economiei și Dezvoltării Sustenabile sunt responsabile de elaborarea politicilor. Din 2015, pe lângă structurile guvernamentale activează și Consiliul pentru Cercetare și Inovare, care are competențe de a elabora politici.

De implementarea politicilor se preocupă două agenții: Fundația Națională de Știință Shota Rustaveli (în subordinea Ministerului Educației și Științei) și Agenția Georgiană pentru Inovații și Tehnologii (GITA, în subordinea Ministerului Economiei și Dezvoltării Sustenabile).

Principalul instrument de implementare a politicii este Strategia unificată pentru educație și știință 2017-2021, care își propune să dezvolte o ecosistemă funcțională pentru știință, tehnologie și inovare.

Moldova

În pofida constrângerilor socio-economice, la destrămarea Uniunii Sovietice, Moldova a reușit să păstreze o tradiție în educație și știință, un sistem educațional funcțional și o comunitate științifică infimă.

După obținerea independenței, evoluția cercetării și inovării este marcată de stagnare, responsabilitatea pentru domenii trece fără succes prin câteva ministere. Punctul de turnură a fost adoptarea Codului cu privire la știință și inovare în 2004.

Noul model de administrare presupunea transmiterea competențelor de elaborare și implementare a politicilor Academiei de Științe, care oferea infrastructura și capabilitățile sale comunității științifice. Reforma din 2004 a fost susținută de un trend ascendent de finanțare, care a culminat spre 2009, ajungând la 0,63% din PIB.

Dinamica înregistrată a permis asocierea în 2011 la cel de-al 7-lea Program Cadru UE și, în 2014, la Horizon 2020. Moldova a fost prima țară care și-a internaționalizat activitățile din cadrul Parteneriatului Estic. În 2017, în urma unui exercițiu de evaluare colegială, urmărind scopul de eficientizare a cheltuielilor, Guvernul decide reformarea unilaterală a domeniilor prin preluarea competențelor și infrastructurii. Despre cronologia reformei am scris în detaliu aici.

Problemele centrale cu care se confruntă știința sunt îmbătrânirea (cercetători cu vârsta peste 65 de ani au constituit 23% din numărul total), exodul tinerilor (în ultimii 10 ani în Moldova numărul studenților a scăzut cu aprox. 50%), lipsa de atractivitate a universităților și dotarea învechită a institutelor de cercetare. Despre problemele domeniilor educației și științei am scris în detaliu aici.

Cele mai performante domenii ale științei moldave sunt ingineria, fizica și chimia.

Numărul populației (mln.)3,55
Finanțarea cercetării (% din PIB)0,3
Numărul proiectelor câștigate în Horizon 2020 49
Numărul de participări în Horizon 2020 62
Finanțare obținută în Horizon 2020 (mln. euro)5,81

Instituție cheie: Asociația Moldovei a Rețelei de Educație și Cercetare (Horizon 2020: 7 participări; finanțare obținută 991 mii euro).

Proiect de excelență: Sporirea excelenței științifice și a capacității de inovare în spintronică a Institutului de Inginerie Electronică și Nanotehnologii D. GHITU al Academiei de Științe a Moldovei (SPINTECH).

Mixul politicilor: Ministerul Educației, Culturii și Cercetării este responsabil de elaborarea politicilor, iar de implementarea acestora – Agenția Națională de Cercetare-Dezvoltare.

Principalul instrument de implementare a politicii este Programul Național de Cercetare și Inovare, analiza căruia o puteți vedea aici.

Ucraina

Ucraina este o țară cu o bogată moștenire științifică sovietică. Totuși, în cei 25 de ani de independență țara a trecut prin secvențe de crize economice și politice urmate de perioade de recuperare. Datorită războiului cu Rusia și pierderea teritoriilor, PIB-ul Ucrainei a scăzut cu 15%. Sistemul de cercetare și inovare a cunoscut o scădere continuă, în special ponderea cheltuielilor din PIB, numărul de organizații și cercetători.

Infrastructura de cercetare deși este variată și suficientă, este învechită și concentrată în cadrul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, care rămâne a fi unica instituție nereformată din sistem. În Ucraina activează aprox. 1000 de instituții de cercetare academice și industriale. Din cele 350 de universități, doar jumătate întreprind careva activități scientointensive. Majoritatea entităților cu performanță înaltă sunt localizate în regiunile industriale: Kiev, Vinița, Lvov, Odessa, Harkov.

Cele mai performante domenii ale științei ucrainene sunt fizică și astronomie, științele despre materiale și chimie.

Numărul populației (mln.)42,22
Finanțarea cercetării (% din PIB)0,45
Numărul proiectelor câștigate în Horizon 2020 157
Numărul de participări în Horizon 2020 216
Finanțare obținută în Horizon 2020 (mln. euro)25,27

Instituție cheie: Universitatea Aerospațială Harkov (Institutul Național de Aviație) (Horizon 2020: 6 participări; finanțare obținută 1,8 milioane euro).

Proiect de excelență: Metodologie avansată de modelare pentru camera de rulment în mediu cald (AMBEC).

Mixul politicilor: Ministerul Educației și Științei este entitatea responsabilă de implementare a politicilor, pe când președintele și Rada Supremă ucraineană dețin competențele de elaborare a acestora.

Principalele instrumente de implementare a politicii sunt Legea cu privire la direcțiile strategice ale științei și tehnicii (2010-2020) și Legea cu privire la prioritățile activităților de inovare (2011-2021).

Cercetarea și inovarea în macro-regiunile europene

Pentru a permite abordarea și adresarea în comun a problemelor sau să utilizeze mai bine potențialul pe care îl au, statele europene se asociază geopolitic în macro-regiuni. Fiecare dintre acestea este guvernat de o strategie și obiective specifice. Actualmente sunt 4 macro-regiuni europene:

Albania, Bosnia și Herțegovina, Croația, Grecia, Italia (unele regiuni), Muntenegru, Serbia și Slovenia

Austria, Franța (unele regiuni), Germania (unele regiuni), Italia (unele regiuni), Liechtenstein, Slovenia și Elveția

Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania (unele regiuni), Letonia, Lituania, Polonia și Suedia

Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Germania (unele regiuni), Ungaria, Moldova, Muntenegru, Ucraina (unele regiuni), Serbia, Republica Slovacă, Slovenia și România

Examinând contextul macro-regional putem evidenția că știința și inovarea la periferiile Europei este departe de maturitate. Apartenența Moldovei și Ucrainei la Regiunea Dunării, combinată cu obținerea statutului de țară asociată la Programul H2020, s-a transformat într-o performanță relativ mai înaltă.

Concluzii

Uniunea Europeană a investit aproximativ 40 milioane euro în cercetarea și inovarea din Parteneriatul Estic, dintre care 10 milioane în mobilitatea spre Europa.

Investițiile în cercetarea și inovarea Parteneriatului Estic justifică conceptul cercului de prieteni, care va fi conectat treptat și integrat în spațiul UE. Totodată, natura bilaterală distinctă a relațiilor UE cu fiecare stat al inițiativei a devenit condiționată, de la caz la caz, de planurile de acțiuni, care printre altele includ componenta științifică și inovațională. În acest context, cercetare și inovarea este un instrument eficient de asociere.

Performanța relativ înaltă realizată de Moldova față de celelalte state ale Parteneriatului Estic se datorează modelului de autoadministrare a comunității științifice (2004-2017), în baza infrastructurii Academiei de Științe, guvernat de Codul cu privire la știință și inovare. Modelul a fost cizelat și ajustat la rigorile programelor europene de cercetare, fapt ce a permis obținerea unei deschideri internaționale. Un beneficiu enorm a constituit și faptul că cercetătorii au avut acces la tot spectrul programului, cu excepția componentei Euratom.

În domeniul aplicării practice a rezultatelor cercetării, țările Parteneriatului Estic sunt încă la etapa incipientă. În pofida diferențelor dintre țări, cooperarea dintre știință și industrie este, în general, slabă. Spre exemplu, până în prezent, nici o țară din Parteneriat nu a reușit să obțină finanțarea proiectelor de excelență pe platforma Consiliului European de Cercetare sau Consiliului European pentru Inovații.

Cert este că statele membre ale inițiativei au potențialul științific să realizeze integrarea progresivă în Spațiul European de Cercetare, odată ce vor fi abordate mai desăvârșit problemele sistemice și cele de politică.

0 comentarii la „Cercetarea și inovarea în Parteneriatul Estic

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: