Publicații

E TIMPUL să trecem de la EUniAM la EiNeAu

Am făcut cunoștință recent cu articolul publicat în ziarul „Timpul”, intitulat Un proiect de reformă a învățământului superior a bulversat mediul academic din RM”. Deși cunoșteam conținutul proiectului EUniAM, după ce am citit opiniile prezentate în articol și headline-ul acestuia am decis să mă documentez și să public o opinie, care relevă anumite carențe, o altă latură a valorii proiectului. Una care ar caracteriza acest proiect mai puțin „salvator” sau „revoluționar” și mai mult „insuficient” sau „inconsistent”. Titlul pe care îl propun este analogic de pompos, precum e cel utilizat în publicația menționată.

Headline-ul din articol:

Studii gratuite, lichidarea Academiei de Științe și transferarea institutelor de cercetare ale acesteia către șase universități de stat. Sunt recomandările făcute în cadrul unui proiect european, care ar putea revoluționa sistemul de învățământ superior autohton. 

Poziționându-mă în calitate de consumator de rând al informației am navigat spre pagina proiectului și am identificat principalul rezultat (deliverable), din Pachetul de Lucru 4, la care poate fi făcută referință și care reprezintă un raport analitic intitulat „Restructurarea, raţionalizarea și modernizarea sectorului învăţământului superior în Republica Moldova”. În absența unui forum pentru feedback, Vă prezint în continuare carențele esențiale ale acestui proiect:

Divergențe dintre scopul proiectului și prioritățile TEMPUS.

Programul TEMPUS al Uniunii Europene are menirea de a sprijini procesul de modernizare a instituțiilor superioare de învâțământ din spațiul adiacent Uniunii Europene, inclusiv Republica Moldova.

Prioritățile programului vizează reformele de modernizare a sectorului, îmbunătățirea calității, relevanței și sporirea capacității universităților, etc. Prioritățile tematice vizează reforma curriculară, reforma administrativă și interacțiunea dintre universități și societate.

În contextul acestor priorități, proiectul EUniAM nu are o finalitate clară și bine definită. Pe de o parte, proiectul vine cu recomandări pentru îmbunătățirea mediului universitar, pe de altă parte, proiectul și-a propus elaborarea unei propuneri legislative, ce vizează aspectul de cercetare, care în cadrul raportului este prezentată ca un sumar de teze sau idei (de exemplu: Guvernul va crea o Agenție Națională pentru Cercetare și Inovare, Guvernul oferă burse de întreținere pentru toți studenții care sunt cetățeni ai Republicii Moldova și sunt înscriși în universități publice). Un proiect propriuzis de lege lipsește, iar tezele enunțate mai degrabă reprezintă o foaie de parcurs (roadmap), decât o propunere concretă de lege ferenda.

Totodată, proiectul pornește de la premise contrare realității.  La delimitarea scopului și obiectivelor proiectului nu s-a ținut cont de cadrul juridic și cel de politici naționale, fapt ce nu permite realizarea acțiunilor propuse în totalitate și crează divergența dintre ce își propune proiectul și prioritățile programului TEMPUS. Acțiunile ce vizează reformarea cercetării necesită utilizarea instrumentelor de finanțare oferite de Programul European Orizont 2020, la care au acces, în egală măsură, universitățile și institutele de cercetare.

Obiectivul proiectului este de a justifica și consolida o decizie politică ce vizează sectorul învățământului superior.

Imposibilitatea realizării acțiunilor propuse de autori în ce vizează reducerea numărului de universități și lichidarea Academiei de Științe rezultă nu doar din lipsa unui asemenea obiectiv în Programul de activitate a Guvernului (pagina 45-47), dar și din lipsa unei asemenea intenții din partea factorului politic. Anume, partidele aflate la guvernare trebuie să își asume responsabilitatea pentru eșecul sau reușita unor asemenea acțiuni.

În acest sens, insinuările că unul sau unii actori din domeniul științei împiedică sau tergiversează realizarea reformelor sunt greșite, dat fiind faptul corelării acțiunilor cu termenle prevăzute în programul guvernamental.

Pentru creșterea performanței universităților se cere lichidarea Academiei de Științe, care a sprijinit cercetarea universitară de-a lungul anilor.

Realitățile existente în sistemul de cercetare, până în 2004, sunt marcate de regres. Despre aceasta putem concluziona cu ochiul liber văzând datele prezentate în Strategia de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020 (pagina 3).

Începând cu 2004, odată cu adoptarea Codului cu privire la știință și inovare, Academia de Științe a Moldovei și-a asumat rolul de for științific național, care are menirea să consolideze comunitatea științifică în jurul infrastructurii disponibile. În acest sens, accesul universităților la finanțarea cercetării nu a fost restricționat în nici un mod.

Din 2004, universitățile, alături de institutele din agricultură și cele din medicină, au obținut o finanțare a segmentului de cercetare în sumă de 323,3 milioane lei, ce constituie 32 de miliaone de lei anual și reprezintă 15% (medie pe ani) din totalul alocațiilor oferite de Academia de Științe. Pe lângă finanțarea obținută de la forul academic, universitățile beneficiază de finanțare din partea Ministerului Educației.

Pe parcursul anilor, mai multe componente ale finanțării au crescut, iar altele s-au diminuat (de exemplu: investițiile capitale sau procurarea echipamentului științific), însă forul științific a menținut în ascensiune finanțării pregătirea cadrelor prin doctorat, până în momentul transmiterii acestor competențe Ministerului educației, în 2015.

Actualmente, comunitatea științifică înglobează 3222 de cercetători. Dacă este să delimităm numărul acestora după apartenență instituțională vom obține un raport de 60% cercetători din universități și 40% din institute de cercetare. (Informație colectată din rapoartele Consiliului Suprem)

Un exemplu proaspăt al conlucrării eficiente dintre universități și forul academici este ultimul Concurs de proiecte științifice bilaterale Moldo-Române. În cadrul acestuia au fost depuse peste 300 de propuneri de proiecte, dintre care 54 sunt doar din partea Universității de Stat de Medicină și Farmacie.

Trecerea institutelor de cercetare de la Academia de Științe la universități este un downgrade al întregului sistem.

Cercetarea universitară trebuie susținută, pentru a crea capacități proprii și de a contribui la dezvoltarea propriu zisă a sectorului de învățământ superior.

Totodată, Republica Moldova are nevoie pe lângă cercetare în educație, de cercetare fundamentală și aplicativă, orientată spre economie și generare de inovare, diferită de cercetarea din educație.

Recomandările de comasare sau lichidare a universităților și institutelor de cercetare, expuse de către experți, prezintă, în sine, un conflict de interese.

Dincolo de principiile de raționalizare, prezentate la în publicație (pagina 30), care sunt în mare parte declarative și substituie un set de indicatori calitativi și cantitivi, se atestă un conflict de interese. Executorii proiectului, cu excepția Universității Agrare de Stat din Moldova, sunt, în același timp, și beneficiarii direcți ai proiectului.

Vă invit să comparați reprezentanții a căror universități sunt în grupul de lucru și traseul de raționalizare prezentat în raport (pagina 49-52).

Despre un asemenea tip de conflict de interese ne vorbește unul din autorii proiectului, în cadrul articolului, Vă prezint citatul:

O altă lacună din sistem, în opinia lui Țurcan, este alocarea tuturor fondurilor bugetare destinate cercetării către AȘM, care, deținând monopolul în știință, le împarte institutelor sau universităților după bunul său plac

Nu subscriu opiniei expertului în ce vizează gestionarea alocațiilor bugetare, care urmărește un set de reguli stabilite de Codul cu privire la știință și inovare și Acordul de Parteneriat. Remarc, însă, principiul menționat de autor, care este și esența conflictului de interese din proiect. Cine împarte, parte își face ?

Lipsa comunicării cu principalii actori naționali ai domeniului CDI (cercetării-dezvoltării-inovării).

În întreg conținutul proiectului persistă dezideratul triunghiului cunoașterii, care semnifică conexiunea indispensabilă între lanțul valoric cercetare-educație-inovare sau știință-învățământ-economie. Pentru fiecare dintre aceste domenii există o entitate publică, care în temeiul unui act normativ, este responsabilă de administrarea domeniului.

În acest sens, este indispensabilă participarea Ministerului educației, Ministerului economiei și Academiei de Științe a Moldovei. Or, în condițiile neparticipării acestor autorități nu poate fi asigurată consultarea publică a tuturor subiecților interesați de finalitatea reformei propuse de proiect.

Reprezentanții Academiei de Științe a Moldovei nu au fost invitați, în mod oficial, la nici un eveniment sau dezbatere organizată de EUniAM.

Lipsa corelării proiectului cu principalele documente de planificare strategică ale statului.

Proiectul EUniAM ignoră prinicipalele documente de politici ce vizează domeniul cercetării și inovării: Strategia de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020 și Strategia inovaţională a Republicii Moldova pentru perioada 2013-2020 „Inovaţii pentru competitivitate”.

În rezultat, proiectul propune o organizare incompletă a domeniului cercetării și inovării (pagina 25), care nu inglobează toate entitățile existente și emergente, precum și procesele care au loc în cadrul sistemului. Pentru referință poate fi prezentată organigrama propusă de către Academia de Științe.

Reformele propuse în proiect, presupun crearea unei Agenții responsabile de gestionarea resurselor financiare alocate pentru cercetare, un concept agreat de majoritatea actorilor din domeniu. În viziunea autorilor, Agenția va oferi cote de finanțare, prin care în învățământul superior de stat vor ajunge 80% din fondurile destinate cercetării, celelalte 20% revenind universităților private, în baza proiectelor depuse. O astfel de practică descurajează competitivitatea între instituțiile științifice.

Un alt exemplu al neracordării proiectului la strategiile menționate este propunerea autorilor de a stabili drept fondator al universităților, Parlamentul Republicii Moldova. O propunere care deși arată bine pe hârtie, este lipsită de raționament și judecată în condițiile social-politice actuale.

Totodată, în publicație se operează cu termenul de „acreditare”, care s-a dovedit a fi un instrument birocratic și urmează a fi substituit cu evlauarea și certificarea performanței științifice.

Comentariile experților publicate în 2015 la Codul educației elaborat în 2012-2013 și adoptat în 2014.

Publicația, care a văzut lumina tiparului în 2015, conține comentariul integral al expertului extern la Codul educației. În pofida faptului că discuțiile asupra acestui cod au avut loc în 2012-2013, iar documentul final a fost adoptat și publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în 2014.

Totodată, trezește nedumerire faptul antrenării unui singur expert în cadrul proiectului, având în vedere faptul că proiectul își propune să preia din experiența mai multor state europene. Prin contrast, un exercițiul similar a fost lansat la 7 decembrie 2015 în cadrul Academiei de Științe. Comisia Europeană a delegat pentru realizarea acestei evaluări un grup de lucru, constituit din 7 experți – 4 independenți și 3 reprezentanți ai comunității științifice europene –  din trei ţări-membre ale UE: România, Austria şi Estonia.

9 mii euro per pagină.

Făcând abstracție de costul proiectului și rezultatul real, care ajunge la consumatorul de rând, putem constata că o pagină a acestui raport a costat 9 mii euro (1,1 milioane euro/120 pagini= 9 mii euro per pagină). Pentru a compara investițiile în acest proiect, Vă prezint câteva exemple și calcule.

Câțiva ani în urmă, Institutul de Zoologie a câștigat un grant pentru procurarea echipamentului științific (în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră România-Ucraina-Republica Moldova), în sumă de 800 mii euro, care a permis reducerea, de la 30 la 7 minute, a timpului de calculare a unei probe de calitate a apei.

Suma investițiilor în acest proiect a depășit de 17 ori (la cursul valutar de astăzi 1,1 milioane euro = 25 milioane lei) investițiile statului în proiectul instituțional de construire și lansare a primului satelit moldovenesc (1,45 milioane lei). Proiect realizat de către Universitatea Tehnică din Moldova.

Exemple, care dovedesc risipa de bani, sunt multe, având în vedere că au fost neglijate, cu desăvârșire, o multitudine de resurse (evaluări și recomandări ale experților naționali (Curtea de Conturi sau Expert-Grup) și internaționali (Foresight For-Moldova și Exercițiul de evaluare colegială efectuat în cadrul programului INCO-Net EECA, S&T Policy Mix Peer Review Moldova), despre care autorii proiectului, în virtutea ocupației profesionale, trebuiau să cunoască.

Clauza sovietică.

Unul din argumentele invocate de autori, care ar justifica lipsa  comunicării cu Academia de Științe este faptul că forul academic reprezintă un sistem parazitar, sovietic. Viabilitatea acestor afirmații este infimă odată ce Republica Moldova, prin participarea sa în programele comunitare pentru știință, s-a asociat la Spațiul European de Cercetare.

În 2014-2015 în cadrul Programului Orizont 2020 au fost depuse peste 130 de propuneri, care întrunesc peste 180 de participanți din Republica Moldova, din care 15 de proiecte au fost susținute de către Comisia Europeană, cu un volum de finanțare în suma de 1.94 milioane euro.

În comparație cu țările din Parteneriatul Estic, luând în considerație numărul populației, Republica Moldova este cel mai activ participant la apelurile din cadrul Programului Orizont 2020.

La momentul actual, Academia de Științe nu are restanțe la implementarea compartimentului ce vizează cooperarea științifică al Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Abundența salvatorilor științei naționale și redundanța proiectelor reformatoare propuse.

În ultimii ani, au fost înaintate mai multe proiecte de reformă a domeniului de cercetare-inovare, care nu au găsit sprijinul oamenilor de știință și a autorităților administrației publice. Ajungând în vizorul mass-media, acest subiect a fost mereu utilizat pentru a pune pe baricade cercetătorii din universități și cei din Academie, institute de cercetare.

„sau-sau” versus „și-și”.

Dincolo de aportul pe care îl aduce la dezvoltarea instituțiilor de învățământ superior, rezultatul pe care îl produce proiectul EUniAM reprezintă un derapaj al comunității academice spre incertitudine și dezbinare. Incertitudinea aduce după sine, reforme dureroase și impuse, iar dezbinarea atrage după sine ineficiență și scăderea performanței necesare pentru competiția globală a cunoașterii. O componentă esențială pentru un stat parte a Spațiului European de Cercetare.

Consider că este necesar eliminarea din uz a dezideratului „sau Academie – sau universități” și conștientizarea dezideratului ”și Academie – și universități”, precum și promovarea unei reforme autentice a sistemului de cercetare-inovare, ancorate în Spațiul European de Cercetare.

PS. Pentru cei curioși întrebați, la ultimul etaj din clădirea Ministerului Justiției, unde este angajat „dușmanul numărul unu al Academiei” menționat în articol.

Sursa imagine: Colaj, http://www.euniam.aau.dk

2 comentarii la „E TIMPUL să trecem de la EUniAM la EiNeAu

  1. Pingback: Memoria scurtă despre realizarea reformei științei în 2017 | Igor Serotila

  2. Pingback: Spre o societate bazată pe cunoaștere prin… amalgamare – Igor Constantin Serotila

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: